Patrunjelul

Pătrunjelul a fost menţionat prima dată într-un compendiu grecesc de plante din secolul al 111-lea Î.H. ca plantă medicinală, pentru a hrăni caii de război.

Romanii îl foloseau la gătit sau pentru împrospătarea aerului şi a respiraţiei. Până în Evul Mediu, a ajuns să fie foarte cunoscut în Anglia, apoi a fost adus în America de Nord de primii colonişti.

Pătrunjelul proaspăt e una dintre cele mai folosite plante, datorită gustului său distinct. Codiţele au o aromă mai puternică decât frunzele şi se potrivesc cel mai bine cu mâncarea la cuptor, ciorbele sau marinatele.

O rămurică întreagă de pătrunjel e esenţială într-un bouquet.

Pentru supe, peşte, carne roşie şi de pasăre, folosiţi frunze proaspete tocate mărunt; îmbunătăţesc gustul altor ingrediente şi trebuie adăugate spre sfârşitul gătitului.

Folosiţi-l ca ingredient în sosurile de peşte, în preparatele din brânză şi ouă sau adăugaţi-l la sosurile pentru salată.

Ca garnitură, pătrunjelul adaugă culoare oricărui preparat; presăraţi-l tocat sau folosiţi rămurele decorative.

Patrunjelul