Articole din categoria:ceai

Ceaiuri de vara Vara, când este foarte cald, există riscul de a face insofaţie. Ceaiurile răcoritoare pot preveni şi trata insolaţia uşoară. De asemenea, astâmpără setea şi măresc pofta de mâncare. Pentru asta, deosebit de bune sunt florile de crizanteme albe, uscate. Ceai fierbinte de crizanteme Acest ceai de crizanteme albe e bun la tratarea […]

Ceaiul negru este cea mai răspândită formă sub care se consumă ceai în Occident. Este numit negru, deoarece frunzele sunt fermentate înainte de a fi uscate şi astfel se înnegresc şi oxidează. Ele au un gust total diferit de cel al ceaiurilor verzi care se beau în mod tradiţional în China. Ambele tipuri de ceai […]

Ceaiul alb este de fapt o variantă a ceaiului verde, în sensul că nu este oxidat, însă se obţine din frunzele si mugurii mai mici ale plantei aflate în primele stadii ale ciclului de creştere. Deoarece frunzele nu şi-au atins încă maturitatea, ceaiul uscat care se obţine din ele este mai puţin verde decât ruda […]

Spre deosebire de ceaiul negru, apreciat oriunde în lume, ceaiul băut cel mai frecvent în Asia de Est este preparat din frunze prelucrate termic, înainte de a fi rulate şi uscate. Frunzele nu sunt fermentate, ceea ce înseamnă că aroma ceaiului este mult mai puternică. Ceaiurile verzi au un gust cu care trebuie să te […]

Mic dejun: o cană de ceai negru îndulcit cu o linguriţă de miere de salcâm o felie de pâine integrală (20 g) prăjită sau nu 50 g urdă nesărată Gustare: o cană de ceai verde neîndulcit sucul dintr-o lămâie mică Prânz: salată din: o salată verde, 20 g boabe de porumb din conservă sau congelate, […]

Băute reci sau călduţe, ceaiurile din plante sunt ieftine, eficiente şi îţi taie foamea. Spre deosebire de ceaiurile de slăbit din plante exotice şi străine, cele autohtone se găsesc uşor şi costă mai puţin, iar dacă le cumperi la vrac sau pui chiar tu plantele la uscat, ai şi garanţia că sunt naturale. Printre cele […]

Ceaiul de coada-şoricelului are un gust bogat şi uşor amărui, ce îl face grozav pentru a-ţi tăia pofta de mâncare şi, pe lângă aceasta, întăreşte imunitatea şi este de ajutor femeilor cu amenoree. Ceaiul de cătină, comercializat, de regulă sub formă de fructe uscate, este gustos şi plin de vitamine. Are efect energizant şi tonifiant […]

Ceai de rubarba din: rubarba, apa, zahar, miere, ceai verde. Ingrediente: 10 tije de rubarbă 2 l apă 600 g zahăr 10 g miere 8 pliculeţe de ceai verde       Mod de preparare: Se dau în clocot 10 tije de rubarbă cu 1 l apă şi 400 g zahăr. Se fierb 4 ore la […]

Ceai racoritor de rubarba Mod de preparare: Se dau în clocot 10 tije de rubarbă cu 11 apă şi 400 g zahăr. Se fierb 4 ore la foc mic, amestecând din când în când, până ce rubarba devine pastă. Se lasă să se răcească, se toarnă în forme de gheaţă şi se dau la congelator […]

Ceai verde cu lime si miere din: lime, miere, ceai verde. Ingrediente: 300 ml de apă frunze de ceai verde lime 1 linguriţă de miere     Mod de preparare: Prepari un ceai verde dintr-o linguriţă de frunze şi 300 ml de apă. După ce s-a răcit, îl amesteci cu o linguriţă de miere şi cu zeama […]

Ceai verde cu lime din: lamaie, miere, ceai verde. Ingrediente: 300 ml de apă frunze de ceai verde zeama de la o lămâie verde 1 linguriţă de miere     Mod de preparare: Prepari un ceai verde dintr-o linguriţă de frunze şi 300 ml de apă. După ce s-a răcit, îl amesteci cu o linguriţă de […]

Ceai cu fructe din: banana, mar, portocala, pepene, prune, struguri, menta, tei, zahar. Ingrediente: 1/2 banană 1 măr 1/2 portocală 1 felie de pepene galben 4-5 prune 5-6 boabe struguri frunze de mentă flori de tei 100 g zahăr   Mod de preparare: Puneţi la fiert 1 litru de apă rece. Când clocoteşte, turnaţi-o peste […]

Ceai dulce din: faina, zahar, ulei, nuca, seminte de pepene, stafide. Ingrediente: 900 g făină de grâu 250 g zahăr 4 linguri ulei de susan 2 linguri miez de nucă prăjit 2 linguri seminţe de pepene (decojite) 2 linguri stafide 1 lingură coajă îndulcită de pepene 1 lingură amestec de esenţe   Mod de preparare: […]

Ghimpe (Xanthium spinosum)  Descriere Ghimpele face parte din familia Asteraceae, find o plantă erbacee, anuală, cu o tulpină bogat ramificată, cu spini trifurcaţi la baza fiecărei frunze şi flori mici verzui. Creşte pe lângă drumuri şi garduri, prin păşuni, saturi şi locuri necultivate. Ghimpele este o plantă cu o capacitate de adaptare impresionantă, care rezistă […]

Ghimbir (rădăcina) (Zingiber officinale)  Descriere Un condiment care adaugă o dulceaţă piperată multor feluri de mâncare. Utilizare Ghimbirul este folosit azi mai mult în tratamentul durerilor de stomac. Unii înghit ghimbir înainte de a se îmbarca, pentru a evita răul de mare. Ghimbirul mai este folosit şi pentru alte afecţiuni inclusiv în caz de artrită […]

Gheara Pisicii (Uncaria Tomentosa)  Descriere Cunoscută şi sub numele de una de gato. Această viţă-de-vie sălbatică este o plantă medicinală importantă folosită de triburi indiene. Indienii folosesc gheara pisicii ca un tonic atoatevindecător şi ca tratament în nenumărate afecţiuni. Acţiune Unele rezultate obţinute în laborator arată că gheara pisicii poate reduce inflamaţiile, întări sistemul imunitar, […]

Genţiana (Gentiana lutea)   Descriere Genţiana este o plantă erbacee pusă sub protecţia legii şi declarată monument al naturii, pentru pericolul actual de a dispărea din flora autohtonă. Aceasta creşte în flora spontană a României din zona de câmpie până la cea subalpină, la marginea pădurilor. Straturile exterioare şi mijlociu ale rădăcinii conţin picături de […]

Gălbenelele (Calendula officinalis-fam. Compositae)  Descriere Creşte pe terenuri necultivate la marginea drumurilor, pe lângă garduri, de la câmpie până la zona montană. Gălbenelele sunt cultivate prin grădini pentru florile lor galben-portocalii, fiind cunoscute ca filimică, călinică, ochi galbeni, roşioară sau rujulită. Conţin: saponozide triterpenice, carotinoide dintre care licopina, alfa şi beta-caroten, luteina, xantofila, flavoxantina, flavonoizi […]

Frasinul (Fraxinusexcelsior)  Descriere Frasinul este un arbore înalt ce creşte prin păduri umede şi lunci. Creşte în zona de câmpie şi deal fiind cultivat şi pe străzi, fiind rezistent la noxe (fum, gaze, praf). Frunzele sale conţin tanin, ulei volatil şi vitamina C. Ceaiul din frunze este uşor laxativ. Frasinul conţine manitol, inozitol, evercitrină, acid […]

Fragul (Fraga riavesca)  Conţine tanin, un alcool triterpenic-fragarol, evercetină, ulei volatil, săruri minerale şi vitamina C. Utilizare In diaree, diabet zaharat şi gută. Intern, datorită taninului, principiile active din frunze au proprietăţi astringente, antidiareice; adjuvant în tratamentul diabetului, diuretic în diferite boli de rinichi şi vezica urinară, are proprietăţi dezinfectante. Intern: se foloseşte sub formă […]

Floare de Soc (Sambuci flos)  Descriere Produsul conţine pulbere obţinută din florile de soc (Sambuci flos). Conţinutul bogat în saponozide, rutozide, heterozide, acizi polifenolcarboxilici, taninuri, oligoelemente, vitamina C etc. conferă ceaiului de soc proprietăţi sudorifice, depurativ-diuretice, expectorante, antireumatice şi antinevral¬gice, laxative, antiponderale şi de stimulare a rezistentei organismului. Indicaţii Se reccmandă ca supliment alimentar pentru […]

Feniculul (Foeniculum vulgare)  Descriere Este o plantă înrudită cu anasonul, originară din sudul Europei. In România creşte numai cultivat. In scopuri medicinale de la această plantă se folosesc fructele. Conţine ulei volatil, lavonoide, zaharuri, substanţe minerale, mucilagii, ceruri, stigmasterină, subsţante amare. Utilizare In balonări abdominale, tuse convulsivă şi astm bronşic. Are acţiune antispastică, reducând spasmele […]

Echinacea (Echinacea augustofilia, E. Palida, E. Purpurea)  Descriere Această plantă originară din vestul Americii a fost mai întâi folosită de băştinaşii indieni pentru a vindeca răni şi a trata infecţii. Acţiune Protejază celulele sănătoase împotriva atacurilor bacteriene prin stimularea activităţii sistemului imunitar şi a limfocitelor în particular (celulele care atacă agenţii patogeni). Utilizare Pentru a […]

Dudul (Morusalba)  Descriere Este cunoscut şi sub numele de agud. Dudul este un arbore care a fost adus în ţara noastră cu multe sute de ani în urmă din Asia. Este foarte cultivat pentru frunzele sale folosite la creşterea viermilor de mătase şi pentru fructele acrişoare numite dude. In scopuri medicinale se folosesc frunzele. Conţine […]

Cruşinul (Rhamnusfrangula)  Descriere Cruşinul este un arbust care poate fi întâlnit prin lunci şi la marginea pădurilor. Este cunoscut sub denumirea de lemn câinesc sau paţachină. în scopuri medicinale se foloseşte coaja. Conţine heterozide antrachinonice, două gluco-frangulozide, antranoli, mucilagii, ceruri, steroli, flavonoide şi săruri minerale. Utilizare Creşte preistaltismul intestinal, stimulează contracţia vezicii biliare şi evacuarea […]

Creţuşcă (Filipendula ulmaria)  Descriere Ingrediente: partea aeriană a plantei Filipendula ulmaria L., fam. Rosaceae, care conţine derivaţi salicilaţi, flavone, ulei volatil, taninuri. Prezentare cutie a 50g. Indicaţii Susţine sănătatea aparatului respirator. Susţine sănătatea articulaţiilor. Contribuie la funcţionarea normală a stomacului şi intestinelor. Intrebuinţări principale: stările febrile din infecţiile căilor respiratorii, reumatism. Alte întrebuinţări: afecţiuni digestive […]

Creţişoară (Alchemilla vulgaris)  Descriere Creţişoara face parte din familia Rosaceae, fiind o plantă erbacee, perenă, cu frunze mari, rotunjite, reniforme, având 1 sau 9 lobi şi marginile dinţate. Florile mici, de culoare galben-verzui sunt grupate în inflorescenţe. Cunoscută încă din antichitate, creţişoara a fost utilizată în diferite tradiţii, atât pentru trezirea şi amplificarea feminităţii, cât […]

Coriandrul (Coriandrum sativum)  Descriere Este o plantă exclusiv de cultură. Este o plantă originară din Asia şi i se mai spune coleandru. In scopuri medicinale se utilizează fructul. Fructele sale se folosesc ca stimulent al secreţiilor gastro-intestinale şi calmant. Conţine ulei volatil, pinen, terpinen, acid petriselinic, lipide, amidon, substanţe minerale şi pectine. Utilizare In anorexie, […]

Cohoşul Negru (Cimicifuga racemosa.- Piciorul cocoşului)  Descriere Să nu fie confundat cu cohoşul albastru. Cohoşul negru este o plantă sălbatică ce creşte de-a lungul coastei Statelor Unite şi a Canadei; este înrudită cu untişorul. Indienii americani fierbeau rădăcinile şi tulpinile pentru a face un ceai medicinal, care era folosit de la durerile de gât, la […]

Coada-Şoricelului (Achillea millefolium)  Descriere Creşte în locuri necultivate. Planta este cunoscută şi sub numele de alunei. Conţine ulei volatil, compuşi triterpenici, acid salicilic, formic, acetic, achileină, tanin, ulei gras, gliceride şi săruri de magneziu. Datorită conţinutului de ulei volatil are puternice calităţi antiseptice asemănătoare cu cele ale muşeţelului. Având şi un principiu amar (achileina), care […]

Coada-Racului (Potentilla anserina)  Descriere Creşte pe lângă ape curgătoare şi prin locuri necultivate. Se mai numeşte şi iarba-gâştelor sau prescură. Conţine tanin şi substanţe amare, flavone, mucilagii, ulei volatil şi săruri minerale. Utilizare Datorită taninului, ca astringent, scade secreţia mucoaselor, permeabilitatea capilarelor şi a membranelor celulare. Datorită flavonoizilor, are proprietăţi spasmolitice asupra musculaturii netede a […]

Coada-CaLului (Equisetum arvense)  Descriere Coada-calului este o plantă care se găseşte în locurile argiloase şi umede. Planta mai este cunoscută şi sub denumirile de barba ursului şi codâie. In scopuri medicinale se foloseşte planta, fără rădăcină. Conţine acid salicilic, fructoză şi equisetogenină, substanţe de natură flavonoidă, alcaloizii 3, substanţe de natură glicozidică, cunoscute ca antivitamine […]