Elemente care influenţează caracteristicile unui whisky

Dintre elementele care influenţează ca­racteristicile unui whisky nu poate rămâne nemenţionată turba, chiar dacă este o caracteristică a pro­ducţiei scoţiene. Este vorba despre o sub­stanţă de origine organică formată în urmă cu aproximativ 5000-7000 de ani în urmă, în zone umede, bogate în apă sau în bazine hidrografice de diferite tipuri, prin efec­tul transformării parţiale a reziduurilor vegetale, apoi acumulate în zone numite turbiere.

Există diferite tipuri de zone: cele înalte, concentra­te în zonele mai umede, friguroase şi ploioase din Europa şi America de Nord, care sunt compu­se în principal din muşchi (un muşchi spongios şi permeabil, care s-a adaptat perfect pentru supravieţuirea în zone mlăştinoase), care se combină cu alte specii vegetale, precum feriga şi lichenii; turba care se extrage din aceste zone es­te foarte acidă şi săracă în sare.

Există şi zone turbiere joase care se formeză în mlaştinile de la câmpie sau în apropie­rea lacurilor şi bălţilor, din care se extrage o turbă mai fină decât cea din muşchi şi mai bogată în sare. Există în fine un al treilea tip de turbă care se formează în zonele înve­cinate mării; adesea bo­gată în nisip şi alge, oferă băuturilor distilate un buchet care aminteşte de puternice arome ma­rine si salmastre.

Turba poate intra de mai multe ori în procesul de fabricare al whisly-ului. Unele distilerii folosesc apa de turbă pentru înmuierea cereale­lor în prima fază de malţare, dar şi drept apă pentru distilare, lăsând în ea malţul pentru câteva ore. Totuşi turba se utilizează cel mai adesea drept com­bustibil pentru afirmarea orzului, în ulti­ma fază a malţării; când arde în cuptoare, turba emană un fum acru şi pătrunzător care impregnează cerealele până le usucă, influenţând caracteristicile organolepti­ce ale băuturii. De fapt, poate să dea aro­me de afumătură de diferite intensităţi, în funcţie de substanţele pe care le conţine şi de durata de expunere a orzului la fum.

In ultima vreme, a fost utilizată o nouă metodă pentru a da o afumătură de turbă spirtoaselor: după tradiţionala învechi­re în butoaie de stejar, lichidul este lăsat să matureze pentru alte şase luni în bu­toaie care anterior s-au folosit pentru whisky-ul produs în insula Islay, care au o puternică aromă de turbă. Rezul­tatul este un produs bogat şi moale, în care turba se face simţită în modul cel mai discret şi mai blând. Un exem­plu este Balvenie Islay Cask de 17 ani.

Unele distilerii folosesc pentru producerea whisky-ului lor o cantitate ridicată de turbă. Acest obicei a devenit o adevărată tradiţie pentru întreprinderile aflate pe insule, în special Islay, unde se produce whisky-ul cel mai turbat de pe glob, printre care se numără Laphroaig, Ardbeg, Lagavulin, Bowmore si Caol lla.