Rozmarinul

Rozmarinul creşte în sălbăticie pe coasta mediteraneeană, iar numele său latinesc înseamnă „roua mării”, o referire la florile sale albastre.

A fost folosit de bucătari şi botanişti de-a lungul secolelor şi astfel şi-a dobândit renumele de întăritor al memoriei. E utilizat des ca simbol al aducerii aminte.

Există multe varietăţi de rozmarin şi toate au o aromă răşinoasă, mai ales tulpinile şi frunzele.

Rozmarinul conţine uleiuri puternic antiseptice şi antiinflamatoare, fiind un stimulent al circulaţiei şi avănd efect calmant şi de reglare a tractului digestiv.

Rozmarinul poate acapara tot gustul mâncării, deoarece e o plantă foarte aromată. Plasaţi crenguţe sub mielul la cuptor sau puneţi-le înăuntrul puiului sau peştelui. Tocaţi fin frunzele şi adăugaţi-le în supele de roşii, la şunca fiartă sau la orice tip de came sau de vânat la cuptor. Tocaţi mărunt şi adăugaţi în aluatul de biscuiţi sau pâine (vezi reţeta de pe pagina alăturată). Adăugaţi crenguţe de rozmarin în siropurile de zahăr turnate peste piersicile fierte sau adăugaţi-le la vânat.

Rozmarinul