Murele – Au o aromă discretă si un gust plăcut, dulce-acrişor (medicamentele toamnei)

Boabele lor negre-strălucitoare, cu nuanţe roşietice şi albăstrui, parcă mereu brumate, strălucesc în lumina soarelui de toamnă ca nişte pietre preţioase. Au o aromă discretă, un gust plăcut, dulce-acrişor, şi se mai găsesc acum, la început de octombrie, prin păduri, lunci de râu sau margini de fâneţe. De-a lungul veacurilor, murele au exercitat o adevărată fascinaţie asupra oamenilor: culoarea lor, faptul că sunt ultimele fructe de pădure care apar în an şi că – de regulă – cresc în locuri sălbatice, constituie o sursă de inspiraţie, deopotrivă pentru legende, vindecare şi magie. Mai mult, însă, decât legendele pe care le-au inspirat, este foarte importantă capacitatea murelor de a preveni şi de a vindeca bolile.

Denumirea ştiinţifică a murului este Ribes nigrum şi se numără printre rudele foarte apropiate ale zmeu­rului, fiind însă mult mai viguros decât acesta şi mai adaptabil. Creşte din zonele de câmpie şi până în zonele montane, fiind un adevărat cu­ceritor: oriunde este un loc sufi­cient de umed şi cu sol fertil, rugii de mur se instalează, întinzându-se cu o viteză nemai­văzută. Vitalitatea murului este atât de mare, încât în multe ierni, frunzele nu-i cad, rămâ­nând verzi sub ză­padă, chiar şi la temperaturi de -20 de grade Celsius. Apoi, este printre puţinii arbuşti care rezistă la inunda­ţii, în luncile râu­rilor, unde creşte din abundenţă, da­torită solului fertil, rezistând zile în şir acoperit de apă. Ca înfăţişare, este un arbust cu tulpini târâtoare, cu o lungime impresionantă – între 3 şi 6 metri, fiind înre­gistraţi însă şi rugi de mur care măsoară nu mai puţin de 9 metri. În primul an, lujerii de mur cresc în lun­gime şi dezvoltă doar frun­ze, pentru ca în următorul an să înflorească şi să facă fructe – celebrele mure, care conţin foarte multe sub­stanţe nutritive, cu aju­torul cărora pot fi tratate boli dintre cele mai diverse.

Murele – o colecţie de vitamine şi minerale

În bobiţele negre-roşiatice ale acestui fruct se ascund adevărate comori de sănătate. De pildă, murele conţin nu mai puţin de şapte vitamine, în cea mai mare parte din complexul B (practic tot complexul), dar şi vitaminele E şi C, la ultima dintre ele murul numărân­du-se printre campioni, din punctul de vedere al con­cen­traţiei. Apoi, aceste fructe conţin nenumărate mine­rale constitutive şi oligoelemente, între care şi fierul, seleniul, zincul, magneziul, potasiul şi fosforul. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns, în aceleaşi bobiţe care cresc la margine de drum găsim un impresionant arsenal de alte medicamente naturale, de la derivaţii acidului salicilic (murele fiind o adevărată “aspirină de pă­dure”), la puternicii polifenoli, care au efecte antitu­morale şi antivirale extrem de puternice. Să vedem, în continuare, cum putem beneficia la maximum de aces­te calităţi vindecătoare:

Ce fel de mure să folosim?

De ceva timp, în supermarket-urile noastre au apărut murele crescute la scară industrială şi ambalate la caserole de plastic. Mura chimizată este mare şi arătoasă, se păstrează proaspătă incredibil de mult (în timp ce mura din flora spontană ţine maximum 48 de ore), dar gustul şi aroma sa sunt doar o reflexie palidă a fructului pe care îl culegem de la marginea pădurii. Această “mură de expoziţie” este din soiuri selecţio­nate, foarte productive, şi a fost hrănită cu fertilizatori şi recoltată ceva mai repede, aşa încât să se coacă în cutie. În pieţe şi chiar la marginile drumurilor care tra­versează munţii, găsim însă altfel de mure: dimensiu­nile lor sunt mici, au o culoare ceva mai închisă (ceea ce arată prezenţa unor pigmenţi cu ac­ţiune terapeutică foarte intensă), precum şi un parfum discret, pe care surorile in­dustrializate şi l-au pierdut de mult. Şi gustul lor este de regulă o surpriză, pu­tând varia chiar şi la două mure culese de pe aceeaşi tulpină, de la dulce discret la un acru puternic. Dar, reţineţi, murele naturale nu sunt niciodată fade. Puţine fructe se mai pot lăuda cu o asemenea valoare terapeutică precum aceste mure sălbatice. Mai întâi de toate, putem fi siguri că sunt “curate”, fără nici un fel de îngrăşământ chimic, pesticid sau sti­mulator de fructificaţie. Apoi, au ma­ximum de calităţi terapeutice, întrucât s-au copt natural, au sintetizat substanţe active, pentru a se apăra prin forţe pro­prii de dăunători, nu au fost depozitate mult timp şi nu a fost stimulată creşterea lor, în detrimentul conţinutului de sub­stanţe nutritive.

Preparate din mure

Cum spuneam, murele sunt o adevărată colecţie de mine­rale, vitamine, pigmenţi şi acizi organici, cu efect puternic anti­oxidant. Trebuie spus, însă, că aceste substanţe vindecătoare pot fi asimilate exclusiv din fructul proaspăt şi, într-o măsură ceva mai mică, din cel congelat, nu însă şi din murele preparate termic. Ca atare, pentru a obţine efec­te terapeutice, ne vom orienta doar spre consumul fruc­telor ca atare, prepa­ratele la foc neavând efectele terapeutice scontate. Să vedem în cele ce urmează câteva repere în acest sens:

Murele în consum

Doza minimă pentru a obţine beneficii de pe urma administrării acestui fruct este de 150 de grame pe zi. De altfel, aceasta este şi porţia zil­nică minimă reco­mandată de nu­triţionişti, fie că este vorba de mu­re, zmeură, coacăze negre, afine sau merişoare. Deja, în această doză, fructele încep să aibă efectele de pre­venire a bolilor scontate. Pen­tru a vindeca, însă, anumite afecţiuni, este necesar să mărim mult doza şi să stabilim un anumit interval de timp de administrare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o cură, despre care vom vorbi în con­tinuare:

Cura cu mure

Se consumă, înainte de fiecare masă, 150-300 g de fructe pe sto­ma­cul gol, vreme de 12 zile la rând. După adminis­trarea murelor, nu se mănâncă nici un alt aliment, vre­me de 15 minute, după care ar fi bine, însă, să mâncăm cât de curând, pentru că murele, mai ales cele nu foarte coapte (care au un gust acru pronunţat) sunt un sti­mu­lent digestiv remarcabil. Asocierea murelor cu mie­re diminuează parţial efectul lor tonic digestiv şi de sti­mulare a apetitului alimentar.

Siropul de mure nefiert

Crude, făcute suc sau ceai, murele sunt pline de vitamine şi minerale

Murele se spală foarte bine, se zdrobesc cu o fur­culiţă, se pun într-un tifon cu ochiuri fine şi se storc, ob­ţinându-se un suc limpede. Peste acest suc se adaugă câteva frunze de mentă şi miere – 3 pahare de miere la un pahar de suc – şi se amestecă foarte bine, după care se lasă să se omogenizeze vreme de 7 zile. Se foloseşte ca atare, administrat cu linguriţa, pentru tratarea dife­ritelor afec­ţiuni sau diluat cu apă, ca băutură răco­ri­toare.

Ceaiul de frunze şi fructe de mur

Se culeg vârfurile tufelor de mure (fructe cu câteva frunzuliţe), făcându-se din ele mici bucheţele care se pun în locuri foarte bine ventilate şi aerisite. După uscare, se mărunţesc şi se folosesc la obţinerea unui ceai cu o uşoară aromă de fructe de pădure şi cu pro­prietăţi vindecătoare excepţionale: 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se pun într-o cană de apă clocotită şi se fierb 1 minut la foc mic, apoi se lasă 15 minute să se răcească şi se filtrează. Se consumă 2-4 căni pe zi.

Murele şi imunitatea

Murele, la fel ca şi ruda lor apropiată, zmeura, sunt stimulatori excepţionali ai imunităţii. Se consumă câte 150-300 de grame pe zi din aceste fructe, în cure de 12 zile minimum. Ambele fructe conţin mari cantităţi de vitamina C (300 de grame asigură mai mult decât necesarul pentru o zi întreagă), dar şi pigmenţi anto­cianici, substanţe care stimulează producţia de celule ale sistemului imunitar şi le activează pe cele exis­tente. Copiii bolnăvicioşi, care răcesc foarte uşor, au o sensibilitate foarte mare la infecţii şi un apetit alimen­tar capricios ar trebui neapărat să facă o cură cu aceste fructe. Pentru întărirea imunităţii, cura cu mure are efect maxim când e făcută direct la sursă, adică mân­când fructe culese direct din pădure, unde sunt cele mai proaspete şi au efecte imunostimulente maxime. Apoi, însuşi demersul de a merge toamna în pădure, pentru a le culege, are un efect extrem de tonic asupra capacităţii naturale de apărare a organismului.

Tratamente interne

* Răceli, afecţiuni infecţioase însoţite de febră – pigmenţii care dau culoarea specifică murelor (anto­cianii) sunt un adevărat coşmar pentru viruşii care pro­duc răceli şi gripă. Pe lângă că stimulează imunita­tea, aceste principii active atacă viruşii, împiedicând multi­plicarea acestora şi infectarea celulelor sănătoa­se. Apoi, murele conţin compuşi ai acidului salicilic, adică exact substanţa activă regăsită în aspirină, care le dă un efect de scădere a febrei, de diminuare a dure­ri­lor de cap şi musculare extrem de binevenit la per­soa­nele bolnave de gripă.

* Boala canceroasă, în general – aceiaşi pig­menţi cu efecte antivirale de care vorbeam anterior au şi un efect anticancerigen remarcabil, potenţat de vita­minele şi mineralele cu proprietăţi puternic antioxi­dante din mure, cum ar fi vitaminele C şi E sau sele­niul organic. Apoi, fibrele pe care le conţin din belşug murele prote­jează împotriva cancerului cu localizare digestivă, în timp ce polifenolii protejează contra cancerelor cu determinare hormonală, dar şi contra celor induse prin iradiere.

* Cancerul la sân şi de col uterin – datorită con­ţinutului ridicat de sub­stanţe naturale cu e­fect hormo­nal, murele sunt în mod special reco­mandate în afec­ţiu­nile tu­morale de etiologie hor­mo­nală. Anumite sub­­stan­ţe din compoziţia murelor se fixează efec­tiv de receptorii hormo­ni­lor estrogeni din orga­nism, dând un semnal co­rect organismului şi prevenind astfel proli­ferarea şi recidiva cance­rului cu aceste localizări. Stu­dii preliminare arată că anumiţi compuşi naturali ai acidului salicilic prezenţi în fructele de mur sunt to­xici pentru celulele canceroase din ţesutul mamar.

* Cancer al cavităţii bucale – studiile ştiin­ţi­fice de laborator au arătat faptul că o anumită categorie de substanţe conţinute de către mure (polifenolii) au efecte antitumorale asupra celulelor canceroase din cavitatea bucală. În cadrul testelor făcute pe culturi de celule, extractul de mure reduce cu peste 40% dez­voltarea tumorilor maligne de origine bucală.

* Cancer de colon – murele sunt un excelent pro­filactic pentru cancerul cu această localizare. Un stu­diu de medicină experimentală făcut în China, în anul 2002, arată că administrarea murelor reduce consi­derabil riscul de a dezvolta cancer de co­lon. De “vină” pentru acest efect sunt sub­stanţele fenolice din acest fruct, despre care vorbeam anterior, care previn malig­nizarea celulelor normale şi inhibă creşterea tumo­rilor deja existente. Şi fibrele alimentare, în care murele sunt foarte bogate, care curăţă sistematic tubul diges­tiv, sunt un factor activ în prevenirea cancerului de colon şi de rect. Administrarea acestor fructe, câte 150-300 de grame pe zi, încetineşte evoluţia bolii, ajută la normalizarea tranzitului intestinal, precum şi la menţinerea tonu­sului fizic şi psihic al bolnavului de cancer.

* Constipaţie – alături de zmeură, murele sunt fruc­tele cele mai bogate în fibre alimentare, care acţio­nează ca un piston, împingând materiile reziduale din intestin. De asemenea, acizii organici şi zaharurile complexe din aceste fructe ajută normalizarea florei intestinale. Ca atare, cura cu mure este unul din cele mai simple şi cele mai eficiente mijloace pentru a scă­pa de constipaţie. Se consumă cu 30 de minute înaintea micului dejun şi a cinei, câte o porţie consis­tentă (de minimum 100 de grame) de mure, eventual amestecate cu puţină miere lichidă şi câteva linguri de iaurt Bi­fidus. Tratamentul durează măcar 10 zile şi poate fi re­luat, după o pauză de 4 zile, dacă simţim nevoia.

* Arsuri gastrice, ulcer gastro-duodenal – se face o cură cu ceai de mure, vreme de 15-30 de zile, ceaiul fiind consumat simplu, fără zahăr sau miere. În peri­oada de toamnă şi primăvara, se va bea regulat ceaiul de mure (frunze şi fructe), minimum două căni pe zi, frunzele de mur având efecte cicatrizante şi an­tiacide foarte bune.

* Candidoză digestivă – un studiu finlandez făcut în anul 2000 arată că fructe cum ar fi murele, zmeura şi coacăzele negre sunt un adevărat inamic pen­tru Candida albicans. Antocianii prezenţi în ele inhibă dezvoltarea acestui fung şi ajută la eliminarea sa din organism. Se recomandă o cură de 12 zile, timp în care se consumă zilnic un amestec (făcut în mixer) din 100 de grame de mure proaspete, 400 de grame de iaurt Bifidus şi miere după gust. Preparatul rezultat se consumă pe stomacul gol, în mai multe reprize, înain­tea meselor principale. Este un tratament delicios ca gust şi care restabileşte echilibrul microbiologic la nivelul întregului tub digestiv. Această cură este un bun adjuvant şi în candidoza genitală.

* Diabet – murele fac parte dintr-o categorie aparte de fructe, care deşi conţin un procent destul de ridicat de zaharuri, administrarea lor, în doze de 150-200 de grame zilnic, nu duce la creşteri notabile ale glicemiei. Mai mult, murele stabilizează glicemia, sti­mulează pancreasul (atât secreţia endocrină, cât şi cea exocrină), stimulează diureza şi normalizează valorile colesterolului. Tratamentul cu zmeură este şi mai efi­cient, mai ales pentru prevenirea complicaţiilor cardio­vasculare ale diabetului, dacă se renunţă la consumul de carne şi se mănâncă preponderent legume şi fructe.

Rugul de mure s-a îmbrăcat în haine ruginii

* Alergie – murele sunt o sursă foarte bună de quer­citină, o substanţă care diminuează reacţia aler­gică, având efect antihistaminic şi imunomodulator. Mai mult, murele conţin cantităţi foarte mari de vita­mina C, 300-400 de grame din acest fruct, administrate odată, aducând un aport masiv din această vitamină care reduce intensitatea alergiei.

* Ciclu men­stru­al neregulat, dureros ori cu hemoragie a­bundentă – ceaiul de frunze şi fructe de mur face adevărate minuni în această categorie de afec­­ţiuni. Personal, am văzut cazuri în care tul­burări grave de ciclu men­strual, care nu au răspuns la nici o altă for­mă de tratament, au fost stabilizate în câteva săp­tă­mâni, cu 3-4 căni de ceai de mur, consumat zilnic. Femeile care suferă de constipaţie nu vor consuma ceaiul, ci pulberea de fructe şi frunze uscate, obţinută cu ajutorul râşniţei electrice de cafea – câte 4 linguriţe zilnic. Tratamentul este valabil şi în toate hemoragiile abundente, ca adjuvant.

* Degenerescenţă maculară – conţinutul mare de antociani şi de vitamine, în special vitamina C şi vitaminele din complexul B, recomandă murele ca pe un excelent mijloc de prevenire a acestei afecţiuni degenerative. Un studiu publicat în revista americană “Archives of Ophthalmology” arată că persoanele care consumă mure şi alte fructe de culoare neagră (ceea ce arată prezenţa anumitor pigmenţi), de măcar 5 ori pe săptămână, au un risc de a face degenerescenţă maculară cu 36% mai scăzut decât persoanele care consumă foarte rar sau deloc aceste fructe.

* Îmbătrânire prematură – mai multe studii au arătat că murele sunt ex­trem de bogate în substanţe cu efect anti­oxi­dant, fiind – se pare – printre cele mai puter­nice fructe în acest sens. Antioxidanţii din mure protejează organismul de aşa-nu­miţii radicali liberi, care produc îmbătrânirea accelerată a ţesuturilor, dege­nerarea ADN-ului şi apariţia diferitelor afecţiuni speci­fice vârstei a treia. Pentru a beneficia de efectul anti­oxi­dant al murelor, tre­buie consumate zilnic 150 de grame din aceste fruc­te, în cure de măcar 7 zile. În pre­lungirea curei cu mure, se pot consuma şi fructe usca­te, sub formă de macerat, cu efecte similare, cum ar fi coacăzele negre, afinele sau cătina.

* Avitaminoză C – o doză de doar 300 de grame de mure asigură aproximativ 90% din necesarul de vita­mina C al unui adult. Persoanele care au un deficit din această vitamină vor consuma câte 400 de grame de mure, minimum, vreme de două săptămâni. Această “supradoză” de vitamina C este extrem de favorabilă în afecţiuni cum ar fi alergia, astmul, virozele res­piratorii, afecţiunile însoţite de febră şi de inflamaţie.

Nu rataţi ultimele fructe ale pădurii

Precauţii şi contraindicaţii

Femeile gravide nu vor consuma mai mult de 100 de grame de mure pe zi.

Persoanele care suferă de colită de fermentaţie sau de sindromul colonului iritabil vor consuma cu prudenţă aceste fructe, în doze mici la început, pen­tru a preveni eventualele deranjamente intes­tinale. Dacă apar probleme digestive, se va consuma ceaiul de frunze şi fructe de mur, câte 2-3 căni pe zi.

Articol preluat de aici.