Ingredientele necesare pentru prepararea unui cocktail bun

Printeaza

Ingrediente necesare pentru prepararea unui cocktail bun  III

 

Lichioruri:

cointreauGrand-Marnierpisang amboncoctail lichior

 

 

 

Lichioruri de fructe:

Caise. Se pot procura cele având inscripţia de pe etichetă apricot, brandy, aply, apricotine  sunt lichioruri sau rachiuri obţinute prin macerarea fructului cu sâmbure cu tot într-un rachiu bază sau lăsând la fermentat fructele transformate într-o pastă; după amândouă procedeele urmează distilarea. După aceleaşi inscripţii se identifică şi lichiorurile obţinute dintr-o esenţă de caise amestecată cu brandy. Clasice sunt produsele franţuzeşti Mărie Brizard, olandeze Bols şi De Kuyper sau americane Leroux.

Portocale. Există în comerţ mai multe tipuri de asemenea lichior. Lichiorurile curacao, numite astfel pentru că, într-o vreme, se produceau din coaja portocalelor provenite de pe insula cu acelaşi nume din Antilele Mici, sunt caracterizate prin culori diferite; clasică este gama produselor Bols şi cea de la De Kuyper.

Lichiorurile triple sec sunt obţinute mai ales prin distilarea cojilor de portocale amare ţinute în prealabil la macerat în alcool. Spre deosebire de curacao, sunt incolore, cu o gradaţie alcoolică mai mare şi mai puternic aromate. Dintre numeroasele mărci aflate în comerţ, cea mai cunoscută este Cointreau.

Obţinute printr-o prelucrare aflată la jumătatea drumului dintre curagao şi triple sec, caracterizată, în plus, prin utilizarea distilatului de vin drept componentă de bază, găsim lichiorurile franţuzesc Grand Marnier şi italienesc Aurum.

Banane. Se poate găsi sub eticheta eremă sau lichior şi, dincolo de concen­traţiile diferite de zahăr, au în comun aroma puternică a fructului şi gustul dulce. Cele mai cunoscute sunt crema de banane Blos şi De Kuyper şi lichiorul de banane Pisang Ambon.

Cireşe.Tehnicile de producere a acestui lichior sunt variate: de la macerarea în diferite distilatele bază, la macerarea fără alcool şi distilarea ulterioară, la distilarea borhotului fermentat laolaltă cu sâmburii, la adăugarea distilatului de fruct peste fructele macerate în alcool etc.

Ca urmare a acestei diversităţi de procedee, există multe asemenea lichioruri în co­merţ, de la cele franţuzeşti Cusenier, Rocher şi Mariner, la cel olan­dez De Kuyper, englezesc Grant’s Morella şi la renumitele sortimente daneze Peter Heerin sau Sangue Morlacco produse de firma italiană Luxardo. Din cireşele de soiul Marasco, firma Luxardo produce lichiorul naţional italienesc Maraschino.

 

Căpşune.Şi în acest caz tehnicile de producţie sunt diferite, dar predomină folosirea unor esenţe având drept bază distilatul de vin. Marca de frunte pe piaţa euro­peană este franceză, Dolfi, cu sti­cla sa pătrată clasică.

Zmeură.Pe piaţa europeană este preferată în special producţia de rachiu şi a tradiţionalului sirop fără alcool. Demne de menţionat sunt marca Raspberry de la Mărie Brizard şi de la Jean Danflou.

Mandarine. Firma cea mai importanta pe plan european este Ets Four-croy din Bruxelles care, utilizând ca bază alcoolică un excelent Cognac Napoleon, produce şi comercializează Mandarine Napoleon, în Italia sunt apreciate Solado şi Mandarinetto Isolabella.

Pepene galben. Produsul cel mai cunoscut pe plan internaţional este Midori Melon al firmei japoneze Suntory.

Mure şi afine. Din aceste fructe este preferată producţia de rachiu. Pentru lichioruri, este de menţionat firma franceză Giffard care produce Creme de Mureş şi Creme de Myrtilles Cranberry Liqueur.

Pere. Firma elveţiană Dettling şi cea franceză Mărie Brizard produc lichioruri bune de pere.

Coacăze. Cel mai bun lichior de coacăze este Creme de Cassis de Dijon, produsă de firma Lejay-Lagoute, obţinută din amestecarea a trei sucuri diferite de coacăze la care se adaugă alcool pur, apă şi zahăr.

Fructul se lasă la macerat în alcool timp de cel puţin trei luni, după care se obţin mai multe categorii de produse. La prima extragere se obţine jus vierge; prin adăugarea peste fructe a unui alt distilat ca bază se obţine aşa-numitul recharge; adăugându-se alt alcool şi apă, după o perioadă de sedimentare, se obţine ultimul suc, numit lavasse. Sucurile acestea, combinate după anumite formule, sunt gata pentru îmbuteliere.

Drojdia care rămâne pe fundul vaselor se amestecă şi ea cu alcool şi este distilată pentru a se produce un rachiu folosit la macerarea unei alte cantităţi de fructe.

 

 

 

 

 

 

 


poate iti place si:

Cocktail italian

Cocktail Mint Collins

 Cocktail Mint Collins Calitate – alcoolic Bază alcoolică – gin Pahar – tumbler mijlociu Categorie – Gin drinks Decoraţiune – o felie de portocală pe margine, una de lămâie, o cireaşă roşie şi paie   Se serveşte la orice oră Ingrediente: 3-4 cl gin sucul de la o jumătate de lămâie câteva picături de concentrat […]

 

Cocktail Cofee Egg Nogg

Cocktail Mexican Coffee

 Cocktail Mexican Coffee Calitate – alcoolic Bază alcoolică – tequila de culoare închisă Pahar – de sticlă rezistentă la căldură Categorie – Coffee drinks Decoraţiune – fărăSe serveşte după-amiaza, seara şi noaptea     Ingrediente: 2 cl Tequila Gold 2 cl Kahiua 4-5 cl cafea espresso fierbinte o linguriţă de zahăr de trestie frişca   […]

 

 

Savurati!

 

Incoming search terms:

  • cocktail in 3 culori reteta

3 comentarii

  1. Nu prea le am cu cocktailurile, imi place doar sa le beau 😛

  2. Interesante retete.

  3. Foarte interesant articolul despre cocktailuri.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Restaurante de Lux.