Ceai de gentiana

Printeaza

Genţiana (Gentiana lutea)  Ceai_de_gentiana

Descriere

Genţiana este o plantă erbacee pusă sub protecţia legii şi declarată monument al naturii, pentru pericolul actual de a dispărea din flora autohtonă. Aceasta creşte în flora spontană a României din zona de câmpie până la cea subalpină, la marginea pădurilor. Straturile exterioare şi mijlociu ale rădăcinii conţin picături de grăsime semistabilă, de culoare galbenă, datorită conţinutului bogat în iod. Rădăcina genţianei conţine substanţe amare, oligozaharide, acizi fenolici, taninuri, lupeol, uleiuri esenţiale în cantitate foarte mică şi altele.

Există 4 mari speciii de genţiană, şi anume:

– genţiana galbenă (Gentiana lutea) – are o alură impozantă, ajungând la înălţimi de 60-120 cm, având o rădăcină puternică, groasă, maronie la exterior şi gălbuie la interior; tulpina este erectă, goală la interior, iar pe aceasta sunt aşezate frunze mari, oval-eliptice, a căror dimensiune scade spre partea superioară a tulpinii; florile se pot găsi în partea superioară a tulpinii, sunt aşezate în cime, iar culoarea este galben-aurie, iar seminţele sunt plate şi foarte uşoare.

– genţiana roşie (Gentiana purpurea), deosebindu-se prin florile în formă de clopoţel, galbene la interior şi roşii aprins la exterior.

– genţiana pătată (Gentiana punctata), ce se deosebeşte prin florile galbene stropite cu puncte negre

– genţiana pannonica ce are zimţii caliciului arcuiţi spre spate, de culoare grena-violet.

In scop terapeutic se folosesc rizomii şi rădăcinile recoltate din luna august până toamna târziu

Indicaţii

Preparatelele fitoterapeutice pe bază de genţiană sunt recomandate în cazul pierderii poftei de mâncare şi al tulburărilor digestive, precum şi pentru combaterea balonării şi constipaţiei, a indigestiei, a afecţiunilor hepatice, a parazitozelor digestive şi a anemiei, precum şi în stările febrile, viroze, oboseală cronică, neurastenie, anorexie.

Acţiune

Genţiana reprezintă un amarum ce poate fi utilizat ca stomahic în caz de dispepsie sau de tulburări digestive cronice. Aceasta acţionează la nivelul sistemului nervos, provocând o creştere evidentă a secreţiilor la nivelul mucoasei stomacului, al glandelor digestive, ce stau sub influenţa ficatului, vezicii biliare şi pancreasului.

Preparare

– Infuzia se prepară din 20 g de rădăcină uscată, peste care se toarnă 500 ml de apă clocotită şi se lasă la infuzat.
– Decoctul de genţiană se prepară din 20 g de rădăcină pisată ce se fierbe în 500 ml de apă timp de 5-10 minute.
– Pulberea se obţine prin măcinarea fină a rădăcinii uscate
Tinctura de genţiană se prepară din 30 g de rădăcină mărunţită ce se lasă la macerat în 200 ml de alcool de 40 grade pentru 10-15 zile. După macerare se filtrează şi se pot administra 10-15 picături pe zi.
– Siropul de genţiană se prepară din 10 g de rădăcină ce se opăresc în 150 ml de apă, după care se strecoară şi se adaugă 200 g de zahăr. Amestecul se fierbe puţin pentru a obţine un sirop mai gros.

Contraindicaţii

In cazul depăşirii dozelor prescrise, poate provoca unele efecte adverse, cum ar fi durerile de cap.
Femeile însărcinate sau care alăptează nu trebuie să consume genţiană.
Persoanele care suferă de ulcere gastroduodenale sau de hipertensiune de asemenea nu trebuie să consume genţiană.

1 comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Restaurante de Lux.