Ceai cu fructe

Ceai cu fructe

Ceai cu fructe din: banana, mar, portocala, pepene, prune, struguri, menta, tei, zahar. Ingrediente: 1/2 banană 1 măr 1/2 portocală 1 felie de pepene galben 4-5 prune 5-6 boabe struguri frunze de mentă flori de tei 100 g zahăr   Mod de preparare: Puneţi la fiert 1 litru de apă rece. Când clocoteşte, turnaţi-o peste […]

Ceai de rubarba

Ceai dulce

Ceai dulce din: faina, zahar, ulei, nuca, seminte de pepene, stafide. Ingrediente: 900 g făină de grâu 250 g zahăr 4 linguri ulei de susan 2 linguri miez de nucă prăjit 2 linguri seminţe de pepene (decojite) 2 linguri stafide 1 lingură coajă îndulcită de pepene 1 lingură amestec de esenţe   Mod de preparare: […]

Ceai de ghimpe

Ghimpe (Xanthium spinosum)  Descriere Ghimpele face parte din familia Asteraceae, find o plantă erbacee, anuală, cu o tulpină bogat ramificată, cu spini trifurcaţi la baza fiecărei frunze şi flori mici verzui. Creşte pe lângă drumuri şi garduri, prin păşuni, saturi şi locuri necultivate. Ghimpele este o plantă cu o capacitate de adaptare impresionantă, care rezistă […]

Ceai de ghimbir

Ghimbir (rădăcina) (Zingiber officinale)  Descriere Un condiment care adaugă o dulceaţă piperată multor feluri de mâncare. Utilizare Ghimbirul este folosit azi mai mult în tratamentul durerilor de stomac. Unii înghit ghimbir înainte de a se îmbarca, pentru a evita răul de mare. Ghimbirul mai este folosit şi pentru alte afecţiuni inclusiv în caz de artrită […]

Ceai de gheara pisicii

Gheara Pisicii (Uncaria Tomentosa)  Descriere Cunoscută şi sub numele de una de gato. Această viţă-de-vie sălbatică este o plantă medicinală importantă folosită de triburi indiene. Indienii folosesc gheara pisicii ca un tonic atoatevindecător şi ca tratament în nenumărate afecţiuni. Acţiune Unele rezultate obţinute în laborator arată că gheara pisicii poate reduce inflamaţiile, întări sistemul imunitar, […]

Ceai de rubarba

Ceai de gentiana

Genţiana (Gentiana lutea)   Descriere Genţiana este o plantă erbacee pusă sub protecţia legii şi declarată monument al naturii, pentru pericolul actual de a dispărea din flora autohtonă. Aceasta creşte în flora spontană a României din zona de câmpie până la cea subalpină, la marginea pădurilor. Straturile exterioare şi mijlociu ale rădăcinii conţin picături de […]

Ceai de galbenele

Gălbenelele (Calendula officinalis-fam. Compositae)  Descriere Creşte pe terenuri necultivate la marginea drumurilor, pe lângă garduri, de la câmpie până la zona montană. Gălbenelele sunt cultivate prin grădini pentru florile lor galben-portocalii, fiind cunoscute ca filimică, călinică, ochi galbeni, roşioară sau rujulită. Conţin: saponozide triterpenice, carotinoide dintre care licopina, alfa şi beta-caroten, luteina, xantofila, flavoxantina, flavonoizi […]

Ceai de frasin

Frasinul (Fraxinusexcelsior)  Descriere Frasinul este un arbore înalt ce creşte prin păduri umede şi lunci. Creşte în zona de câmpie şi deal fiind cultivat şi pe străzi, fiind rezistent la noxe (fum, gaze, praf). Frunzele sale conţin tanin, ulei volatil şi vitamina C. Ceaiul din frunze este uşor laxativ. Frasinul conţine manitol, inozitol, evercitrină, acid […]

Ceai de frag

Fragul (Fraga riavesca)  Conţine tanin, un alcool triterpenic-fragarol, evercetină, ulei volatil, săruri minerale şi vitamina C. Utilizare In diaree, diabet zaharat şi gută. Intern, datorită taninului, principiile active din frunze au proprietăţi astringente, antidiareice; adjuvant în tratamentul diabetului, diuretic în diferite boli de rinichi şi vezica urinară, are proprietăţi dezinfectante. Intern: se foloseşte sub formă […]

Ceai de floare de soc

Floare de Soc (Sambuci flos)  Descriere Produsul conţine pulbere obţinută din florile de soc (Sambuci flos). Conţinutul bogat în saponozide, rutozide, heterozide, acizi polifenolcarboxilici, taninuri, oligoelemente, vitamina C etc. conferă ceaiului de soc proprietăţi sudorifice, depurativ-diuretice, expectorante, antireumatice şi antinevral¬gice, laxative, antiponderale şi de stimulare a rezistentei organismului. Indicaţii Se reccmandă ca supliment alimentar pentru […]

Ceai de fenicul

Feniculul (Foeniculum vulgare)  Descriere Este o plantă înrudită cu anasonul, originară din sudul Europei. In România creşte numai cultivat. In scopuri medicinale de la această plantă se folosesc fructele. Conţine ulei volatil, lavonoide, zaharuri, substanţe minerale, mucilagii, ceruri, stigmasterină, subsţante amare. Utilizare In balonări abdominale, tuse convulsivă şi astm bronşic. Are acţiune antispastică, reducând spasmele […]

Ceai de rubarba

Ceai de echinacea

Echinacea (Echinacea augustofilia, E. Palida, E. Purpurea)  Descriere Această plantă originară din vestul Americii a fost mai întâi folosită de băştinaşii indieni pentru a vindeca răni şi a trata infecţii. Acţiune Protejază celulele sănătoase împotriva atacurilor bacteriene prin stimularea activităţii sistemului imunitar şi a limfocitelor în particular (celulele care atacă agenţii patogeni). Utilizare Pentru a […]

Ceai de dud

Dudul (Morusalba)  Descriere Este cunoscut şi sub numele de agud. Dudul este un arbore care a fost adus în ţara noastră cu multe sute de ani în urmă din Asia. Este foarte cultivat pentru frunzele sale folosite la creşterea viermilor de mătase şi pentru fructele acrişoare numite dude. In scopuri medicinale se folosesc frunzele. Conţine […]

Ceai de crusin

Cruşinul (Rhamnusfrangula)  Descriere Cruşinul este un arbust care poate fi întâlnit prin lunci şi la marginea pădurilor. Este cunoscut sub denumirea de lemn câinesc sau paţachină. în scopuri medicinale se foloseşte coaja. Conţine heterozide antrachinonice, două gluco-frangulozide, antranoli, mucilagii, ceruri, steroli, flavonoide şi săruri minerale. Utilizare Creşte preistaltismul intestinal, stimulează contracţia vezicii biliare şi evacuarea […]

Dieta fara calorii

Ceai de cretusca

Creţuşcă (Filipendula ulmaria)  Descriere Ingrediente: partea aeriană a plantei Filipendula ulmaria L., fam. Rosaceae, care conţine derivaţi salicilaţi, flavone, ulei volatil, taninuri. Prezentare cutie a 50g. Indicaţii Susţine sănătatea aparatului respirator. Susţine sănătatea articulaţiilor. Contribuie la funcţionarea normală a stomacului şi intestinelor. Intrebuinţări principale: stările febrile din infecţiile căilor respiratorii, reumatism. Alte întrebuinţări: afecţiuni digestive […]

Ceai de cretisoara

Creţişoară (Alchemilla vulgaris)  Descriere Creţişoara face parte din familia Rosaceae, fiind o plantă erbacee, perenă, cu frunze mari, rotunjite, reniforme, având 1 sau 9 lobi şi marginile dinţate. Florile mici, de culoare galben-verzui sunt grupate în inflorescenţe. Cunoscută încă din antichitate, creţişoara a fost utilizată în diferite tradiţii, atât pentru trezirea şi amplificarea feminităţii, cât […]

Ceai de rubarba

Ceai de coriandru

Coriandrul (Coriandrum sativum)  Descriere Este o plantă exclusiv de cultură. Este o plantă originară din Asia şi i se mai spune coleandru. In scopuri medicinale se utilizează fructul. Fructele sale se folosesc ca stimulent al secreţiilor gastro-intestinale şi calmant. Conţine ulei volatil, pinen, terpinen, acid petriselinic, lipide, amidon, substanţe minerale şi pectine. Utilizare In anorexie, […]

Ceai de cohos negru

Cohoşul Negru (Cimicifuga racemosa.- Piciorul cocoşului)  Descriere Să nu fie confundat cu cohoşul albastru. Cohoşul negru este o plantă sălbatică ce creşte de-a lungul coastei Statelor Unite şi a Canadei; este înrudită cu untişorul. Indienii americani fierbeau rădăcinile şi tulpinile pentru a face un ceai medicinal, care era folosit de la durerile de gât, la […]

Ceai de coada soricelului

Coada-Şoricelului (Achillea millefolium)  Descriere Creşte în locuri necultivate. Planta este cunoscută şi sub numele de alunei. Conţine ulei volatil, compuşi triterpenici, acid salicilic, formic, acetic, achileină, tanin, ulei gras, gliceride şi săruri de magneziu. Datorită conţinutului de ulei volatil are puternice calităţi antiseptice asemănătoare cu cele ale muşeţelului. Având şi un principiu amar (achileina), care […]

Ceai de rubarba

Ceai de coada racului

Coada-Racului (Potentilla anserina)  Descriere Creşte pe lângă ape curgătoare şi prin locuri necultivate. Se mai numeşte şi iarba-gâştelor sau prescură. Conţine tanin şi substanţe amare, flavone, mucilagii, ulei volatil şi săruri minerale. Utilizare Datorită taninului, ca astringent, scade secreţia mucoaselor, permeabilitatea capilarelor şi a membranelor celulare. Datorită flavonoizilor, are proprietăţi spasmolitice asupra musculaturii netede a […]

Ceai de coada calului

Coada-CaLului (Equisetum arvense)  Descriere Coada-calului este o plantă care se găseşte în locurile argiloase şi umede. Planta mai este cunoscută şi sub denumirile de barba ursului şi codâie. In scopuri medicinale se foloseşte planta, fără rădăcină. Conţine acid salicilic, fructoză şi equisetogenină, substanţe de natură flavonoidă, alcaloizii 3, substanţe de natură glicozidică, cunoscute ca antivitamine […]

Ceai de coacaz negru

Coacăz negru (Ribesnigrum-folium)  Descriere Produsul conţine pulbere obtinută din frunze de coacaz negru (Ribes nigrum – folium). Conţinutul ridicat de taninuri, rutozide, vitamina C, săruri de potasiu, flavone, ulei volatil conferă ceaiului ecologic de coacăz negru proprietăţi diuretice, de stimulare a circulaţiei limfatice şi venoase, anti-inflamatorii (datorită conţinutului în flavone), stimulează eliminarea acidului uric din […]

Ceai de rubarba

Ceai de ciubotica-cucului

Ciuboţica-Cucului (Primula officinalis)  Descriere In lunile de primăvară poienile sunt pline cu florile galbene de ciuboţica-cucului. Această plantă mai este cunoscută şi sub numele de ţâţa-oii, ţâţa-vacii sau de anglicel. Conţine saponozide triterpenice; primulina, acidul prîmulinic A, heterozide generatoare de ulei volatile, flavonoide, amidon. Utilizare In scopuri medicinale se folosesc florile şi rădăcinile. Compoziţia lor […]

Ceai de cirese si visine

Cireşul şi Vişinul (Cerasusvulgaris)  Descriere In terapeutică se folosesc codiţele de cireşe şi vişine. Ele conţin săruri de potasiu, derivaţi flavonici, taninuri de natură catehică. Codiţele se folosesc sub formă de ceai care se prepară astfel: un pumn de codiţe se fierb într-un litru de apă timp de o jumătate de oră. Ceaiul se bea […]

Cherries in eau de vie

Ceai de cirese

Cireşe (Cerasorum stipites)  Descriere Ingrediente: codiţe de cireşe. Indicaţii Menţine buna funcţionare a rinichilor. Contribuie la un flux urinar normal. Intrebuinţări principale: afecţiuni căilor urinare (cistite, nefrite, litiază urinară), edeme. Alte întrebuinţări: reumatism, gută. Acţiune Diuretic, antiinflamator, astringent. Utilizare Preparare: se fierb 1-2 plicuri în 250 ml apă, la foc mic, timp de 5-10 minute. […]

Ceai de cimbrisor

Cimbrişor(Thymusserpyllum)  Descriere Plantele mai sunt cunoscute sub denumirea de lămâioară sau timişor. Conţin ulei volatil, substanţe amare, tanin şi zaharuri. Acţiune Intern: antiseptic intestinal, coleretic, colagog, antiseptic al căilor respiratorii, antihelmintic Extern: sub formă de băi cu efect antiinfecţios şi relaxant al sistemului nervos. Utilizare Se administrează în tuse convulsivă, bronşită, răguşeală. Acţionează asupra ficatului […]

Gramolata

Ceai de chimion

Chimion (Carum carvi)  Descriere Compoziţie: fructele plantei Carum carvi L., fam. Apiaceae, care conţin ulîi volatil, reprezentat în principal de carvona şi limonen; substanţe proteice, substanţe minerale, amidon, glucide, rezine, taninuri. Susţine digestia şi funcţiile digestive. Susţine lactaţia la mamele care alăptează. Menţionat de savanţii antici Theophrast şi Dioscoride în lucrările lor, în mod tradiţional […]

Gramolata

Ceai de chimen

Chimenul (Carum carvi)  Descriere Este cunoscut şi sub denumirile de chimion, secărică. în scopuri medicinale se foloseşte fructul. Acţiune Stimulează secreţiile gastrice, galactogog, antiinflamator intestinal, fluidifică secreţiile bronhice şi în balonări intestinale. Se poate asocia cu fenicul şi coriandru. Utilizare Se utilizează în anorexie, bronşite, este calmant în colici gastrice, măreşte cantitatea de lapte la […]

Ceai de rubarba

Ceai de cerentel

Cerenţelul (Geum urbanum)  Descriere Este cunoscută şi sub denumirea de crinceş sau ridichioară. In scopuri medicinale se foloseşte rădăcina. Cerenţelul conţine eugenol, tanin, uleiuri volatile, o heterozidă, amidon şi substanţe amare. Acţiune Acţiune farmacodinamică. Astringent, dezinfectant şi calmant intestinal, hemostatic. Extern se foloseşte ca antiseptic. Utilizări Intern se utilizează în diaree, gastrite şi ulcer gastro-duodenal. […]