Vinul intarzie imbatranirea

Radicalii liberi sunt rezultatul unui fenomen de oxidare ce perturba structura ADN a cromozomilor, precum si structura celulelor, împiedicând astfel reproducerea lor. Ca urmare, celulele nu mai sunt la fel de performante precum cele din care s-au nascut.

Pentru a întelege cum aceste reproduceri succesive pot antrena o alterare progresiva a celulelor, este de ajuns sa facem experienta fotocopiatorului: daca xeroxam succesiv un text folosind de fiecare data nu originalul, ci ultima copie, reproducerea devine din ce în ce mai putin lizibila, în acelasi fel, de-a lungul reproducerilor celulare perturbate de radicalii liberi, noije celule sunt de o calitate mai proasta. Putem întelege astfel fenomenul îmbatrânirii celulare.

Cel mai bun mijloc de a diminua aceste alterari si de a preveni fenomenul de îmbatrânire este lupta împotriva radicalilor liberi. Efectul antioxidant al vinului, gratie bogatiei de polifenoli, poate fi considerat un excelent „încetinitor” al ravagiilor aduse de trecerea timpului asupra organismului.

Dar actiunea antioxidanta a vinului nu este eficienta decât în doze moderate (2 pahare la o masa), fiindca orice exces de alcool este în sine generator de radicali liberi. Deja din 1933, doctorul Dougnac aratase ca longevitatea este mult mai mare în regiunile viticole.

Categorii % de crestere a longevitatii în Medoc
de vârsta în raport cu întreaga Franta
60-64ani +25%
65-69ani +27%
70-79ani +29%
80ani si peste +46%

Doctorul Dougnac facea de asemenea o comparatie între longevitatea locuitorilor din Calvados, bautori de cidru si de alcool tare, si a celor din Gironde, bautori de vin de Bordeaux, cu urmatoarele rezultate:
Categorii % de longevitate suplimentara
de vârsta în Gironde fata de Calvados
60-69 ani +35%
70-79 ani +33%
80 ani si peste +65%

Un studiu mai recent, întreprins în 1986 de doctorul Baspeyras, a aratat ca diferentele sunt cam tot aceleasi si astazi.

Dintotdeauna, bunul-simt popular a indus persoanelor în vârsta obiceiul de a bea un pahar de vin la fiecare masa, pentru a trai mai mult si a se bucura de sanatate.

Stiinta a confirmat astazi ca vinul rosu, bogat în polifenoli, are efecte reale asupra longevitatii. Jeanne Calment, ex-decana de vârsta a lumii, care si-a serbat cei 122 de ani în 1997, sublinia întotdeauna ca nu-si datoreaza longevitatea exceptionala doar climei si alimentatiei din Provence, ci si vinului de Porto si ciocolatei, doua alimente deosebit de bogate în polifenoli, pe care le-a savurat zilnic.

Sa amintim ca taninurile din vinuri (rosii mai cu seama) permit o buna preventie a cataractei (care afecteaza îndeosebi persoanele în vârsta), inhibând enzima direct raspunzatoare de aceasta afectiune (aldoz-reductaza).

In plus, profesorul J.M. Orgogozo (Studiul Paquid 1997) a aratat ca cei care beau 25-50 cl de vin pe zi au un risc de a face maladia Alzheimer cu 75% mai mic decât abstinentii.
Gurile rele nu vor conteni sa remarce ca profesorul Orgogozo este originar din Bordeaux, la fel ca profesorul Masquelier care, înca de la începutul anilor 80 sustinuse, fara a convinge însa, efectele preventive ale vinului asupra riscurilor cardiovasculare.