- Salata verde nu înseamnă doar salată iceberg. Combinaţiile de gusturi (frunze de salată cu gust moderat amestecate cu verdeţuri mai dulci sau mai amare) de texturi (onctoasă, fragedă, creată şi crocantă) şi de culori (nuanţe de verde, de roşu şi de alb) fac salatele să fie apetisante şi pentru ochi, nu doar bune la gust.
- Rucolei i se mai spune şi voinicică. Are frunzele fragede, amărui, asemănătoare celor de ridiche.
- Andiva belgiană are funzele albe cu margini verzui-deschis, amare şi crocante. Andiva creată se mai numeşte şi cicoare de grădină. Are funze crete, tari şi amare. Se foloseşte în salate ca accent amărui. Gustul devine mai puţin pregnant la gătit. Andiva lată are frunze asemănătoare salatei, dar mai amărui şi mai tari.
- Salata sălbatică are frunze delicate şi crete, asemănătoare unor pene, gust amărui moderat şi culoare de la alb-gălbui la verde-gălbui.
- Radicchio are frunze roşii-satinate, cu gust amar.
- Măcrişul mare are frunze fragede şi verzi, cu gust acru, acidulat.
- Cresonul are funze delicate şi mici, de culoare verde intens, cu gust amărui şi uşor picant.
- Frunzele ca cele de rucola sau andive pot fi murdare de pământ sau nisip şi trebuie spălate cu apărece. Frunzele se scot apoi, lăsând nisipul sau pământul să se ducă la fund. Se repetă operaţiunea în apă curată, dacă este necesar. Restul verdeţurilor se spală uşor cu apă rece.
- Funzele pentru salată trebuie uscate fiindcă nu se păstrează bine la frigider dacă sunt ude. Ca să fie crocante, trebuie ţinute cel puţin 30 de minute la rece înainte de servire. Salata poate fi păstrată în raftul pentru legume, maximum o săptămână. Nu tăicfi foile de salată cu cuţitul, fiindcă marginile lor vor deveni maron.
Adaugă un comentariu
