<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Restaurante de Lux &#187; bere</title>
	<atom:link href="http://www.restaurantedelux.ro/category/bere/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.restaurantedelux.ro</link>
	<description>...unde gătitul e o artă</description>
	<lastBuildDate>Fri, 10 Feb 2012 06:00:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5</generator>
<xhtml:meta xmlns:xhtml="http://www.w3.org/1999/xhtml" name="robots" content="noindex" />
		<item>
		<title>Bere cu aditivi şi arome chimice</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/despre/bere-cu-aditivi-si-arome-chimice.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/despre/bere-cu-aditivi-si-arome-chimice.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 26 Oct 2011 06:30:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[despre]]></category>
		<category><![CDATA[arome]]></category>
		<category><![CDATA[fructe]]></category>
		<category><![CDATA[fructul pasiunii]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[hamei]]></category>
		<category><![CDATA[lemon]]></category>
		<category><![CDATA[lime]]></category>
		<category><![CDATA[mici]]></category>
		<category><![CDATA[orz]]></category>
		<category><![CDATA[portocale]]></category>
		<category><![CDATA[porumb]]></category>
		<category><![CDATA[romania]]></category>
		<category><![CDATA[sare]]></category>
		<category><![CDATA[sirop]]></category>
		<category><![CDATA[spuma]]></category>
		<category><![CDATA[suc]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>
		<category><![CDATA[zahar]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/despre/bere-cu-aditivi-si-arome-chimice.html</guid>
		<description><![CDATA[Berile nesănătoase au în compoziţie E-uri care îmbolnăvesc sau ceea ce medicii numesc &#8220;cărăuşi ascunşi&#8221; de zahăr sau sare. Îndulcitorii sunt suspectaţi că pot cauza inclusiv cancer. Piaţa românească a început să fie asaltată de beri care în mod normal nu ar avea voie să poarte acest nume. Este vorba de berile aromate cu portocale sau alte fructe. &#8220;Categoric sunt mai nesănătoase decât berile adevărate, curate. Plus că majoritatea conţin acei îndulcitori extrem de controversaţi pentru că sunt cancerigeni. Aceste beri au apărut pe o tendinţă generalizată şi în Occident. Femeile vor să bea bere, la fel şi tinerii, iar aceştia vor ceva cu gust dulce. Nu caută hameiul în bere, ci ceva dulce. În Germania este interzisă prin lege vânzarea lor sub apelativul de bere&#8221;, susţine maestrul berar german Joachim Reuling, cu o vechime de 17 ani în branşă. Exemple de beri cu zahăr ascuns Am ales la întâmplare câteva dintre cele mai cunoscute &#8220;beri dulci&#8221; care se vând la noi. Beck’s Green Lemon conţine jumătate bere şi jumătate citronadă chimică (cu sirop de glucoză şi fructoză de grâu, zahăr, acid citric, aromă naturală şi colorant natural din lămâie). Redd’s este o bere blondă cu 6% zahăr, suc de [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/despre/bere-cu-aditivi-si-arome-chimice.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum se fabrică berea</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/despre/cum-se-fabrica-berea.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/despre/cum-se-fabrica-berea.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Dec 2010 08:43:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[despre]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[boabe]]></category>
		<category><![CDATA[cum se]]></category>
		<category><![CDATA[drojdie]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[orez]]></category>
		<category><![CDATA[orz]]></category>
		<category><![CDATA[peste]]></category>
		<category><![CDATA[romania]]></category>
		<category><![CDATA[spania]]></category>
		<category><![CDATA[umplute]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/despre/cum-se-fabrica-berea.html</guid>
		<description><![CDATA[De la malţul adus cu TIR-ul din Germania, până la recipientele cât blocurile în care fierbe berea în România În 2008, românii intrau în topul 10 al băutorilor de bere, cu peste 20 milioane de hectolitri într-un an, adică 93 de litri pe cap de locuitor. Anul trecut, consumul a scăzut, cu 13%, la 17, 6 milioane de hectolitri, iar în prima jumătate a lui 2010 s-a micşorat iar, de data asta cu 11% Chiar şi aşa, românii tot au băut 7,4 milioane de hectolitri de bere în primul semestru al acestui an, iar până la sfârşitul lui consumul va fi ajuns deja la 15 milioane de hectolitri, 1,5 miliarde de litri. S-au răcorit cu ea în căldura insuportabilă a oraşului, au băut-o când au încurajat Spania sau Germania, în timpul Campionatului Mondial de Fotbal, au râs şi au mai băut o gură de bere la terasele de la mare. Dar pe cât de spontană şi veselă e atmosfera la mesele la care se bea bere, pe atât e de controlată într-o fabrică, unde berarii sunt senzorii capabili să sesizeze orice neregulă şi roboţii uriaşi care fierb, răcesc sau filtrează băutura. Via Laborator de analize şi degustători de apă La [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/despre/cum-se-fabrica-berea.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea de producţie casnică</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-productie-casnica.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-productie-casnica.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 09 Oct 2010 10:08:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[aroma]]></category>
		<category><![CDATA[cuptor]]></category>
		<category><![CDATA[drojdie]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[malt]]></category>
		<category><![CDATA[must]]></category>
		<category><![CDATA[olanda]]></category>
		<category><![CDATA[peste]]></category>
		<category><![CDATA[scotia]]></category>
		<category><![CDATA[umplute]]></category>
		<category><![CDATA[verde]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-productie-casnica.html</guid>
		<description><![CDATA[&#160; In ultimii ani, s-a răspândit şi în Italia, într-un ritm din ce în ce mai entuziast, tehnica de home-brewing sau arta de a face bere în casă, un fenomen care se bucură de o tradiţie de peste două decenii în Anglia, Scoţia, Irlanda, Germania, Olanda, Suedia sau Statele Unite. Datorită unei ex­perienţe consolidate, care a permis standardizarea procedurilor şi a in­strumentarului necesar, a devenit, într-adevăr, posibilă realizarea propriei beri, utilizând unul dintre multele kit-un de fermentare, co­mercializate de firmele specializa­te sau care se găsesc în marile vinoteci şi care conţin tot ce este necesar pentru fabricarea auto­nomă, fără mari dificultăţi, a unei cantităţi între 20 şi 23 de litri de băutură. în momentul când ne aven turăm în această direcţie, trebuie să luăm în calcul posibilitatea unui oarecare insucces, căruia trebuie să i se facă faţă cu deplină răbdare şi fără descurajare. Pe lângă conţinutul kit-ului, sunt necesare o oală cu o capacitate de aproximativ zece litri, un cuptor şi un spaţiu în care să fie puse fermentatorul şi câteva sticle (ideale sunt cele de vin sau de şampanie, de sticlă verde sau maro şi cu fundul concav, ca să reziste mai uşor la presiunea internă generată de gazele [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-productie-casnica.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre bere</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/despre-bere.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/despre-bere.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 10 Sep 2010 16:55:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[arome]]></category>
		<category><![CDATA[boabe]]></category>
		<category><![CDATA[conserva]]></category>
		<category><![CDATA[cuptor]]></category>
		<category><![CDATA[despre]]></category>
		<category><![CDATA[drojdie]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[hamei]]></category>
		<category><![CDATA[malt]]></category>
		<category><![CDATA[must]]></category>
		<category><![CDATA[orez]]></category>
		<category><![CDATA[orz]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/despre-bere.html</guid>
		<description><![CDATA[&#160; De la germinaţia orzului la malţ Pentru a produce malţ, se germinează boabele de orz, acestea fiind puse în apă: în felul acesta, se favorizează dezvolta­rea enzimelor care vor permite apoi transformarea amidonului conţinut în boabe în zaharuri solubile în apă. în vederea acestui scop, după o primă jumătate de zi, seminţele sunt scoase i din vasele unde erau ţinute şi expuse la ;aer o perioadă care durează între 6 şi : 12 ore, apoi sunt din nou introduse în ;apă, pentru alte 24 de ore. Apoi, orzul ieste depozitat pe nişte suporturi speciale şi lăsat acolo vreme de cinci-şase : zile, în cursul cărora seminţele încep să încolţească şi să crească. In această ifază, amidonurile se transformă în 1 maltoză (care, în cursul fermentaţiei, devine alcool si dioxid de carbon) si în dextrine, a căror sarcină este aceea de a completa gustul viitoarei beri. Atunci când germenii măsoară trei sferturi din lungimea bobului, germinaţia este oprită, pentru ca zaharurile tocmai create, indispensabile pentru transfor­marea în alcool, să nu fie risipite. Boa­bele germinate (aşa-numitul „malţ ver­de&#34;) sunt uscate în cuptoare speciale, timp de două zile. Diferitele tipuri de malţ Procesul de uscare determină caracterul malţului: dacă temperatura de prelucrare [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/despre-bere.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea &#8211; De la orz la pahar</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-la-orz-la-pahar.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-la-orz-la-pahar.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Aug 2010 10:10:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[amidon]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[arome]]></category>
		<category><![CDATA[boabe]]></category>
		<category><![CDATA[ciuperci]]></category>
		<category><![CDATA[cum se]]></category>
		<category><![CDATA[drojdie]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[flori]]></category>
		<category><![CDATA[grau]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[hamei]]></category>
		<category><![CDATA[malt]]></category>
		<category><![CDATA[minerale]]></category>
		<category><![CDATA[orez]]></category>
		<category><![CDATA[orz]]></category>
		<category><![CDATA[porumb]]></category>
		<category><![CDATA[secara]]></category>
		<category><![CDATA[vitamine]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bucatarie/berea-de-la-orz-la-pahar.html</guid>
		<description><![CDATA[&#160; Universul berii este complex şi, în anumite privinţe, de-a dreptul nesfârşit. Ceea ce nu schimbă faptul că o structură de o simplitate dezarmantă intră în compoziţia berii, aceasta fiind produsă din patru elemente cât se poate de comune: orz, apă, hamei şi malţ. Ca­racteristicile lor, amestecul şi modurile de prelucrare sunt cele care dau viaţă acestui mozaic fascinant de gusturi, arome şi culori, care, la nivel global, re­prezintă trăsătura definitorie a băuturii. Orzul Chiar dacă astăzi poţi recurge şi la grâu, orez, secară sau porumb, orzul rămâne cereala cea mai indicată pentru produce­rea malţului, care este fundamental în fabricarea berii. Nu orice soi de orz, însă. Aşa cum se ştie, există multe varietăţi ale acestei cereale, iar numărul celor utilizate pentru produ­cerea berii se reduce la trei: Hordeum distichon (orzoaica), Hordeum tetrastichon şi Hordeum hexastichon. Fiecare spic este format dintr-o serie de structuri (nervuri), acestea susţinând, la rândul lor, florile, care produc boabele: raportul existent între aceste structuri şi flori determină diversele denumiri. Orzul este distichon atunci când două flori sunt fertile, acestea dând viaţă, pe nervuri, la două boabe, în cazul orzului tetrastichon, florile şi boabele sunt în număr de patru, iar la or­zul hexastichon &#8211; de şase. [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-la-orz-la-pahar.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Meşterii berari</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/mesterii-berari.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/mesterii-berari.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 31 Jul 2010 09:21:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[secrete]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bucatarie/mesterii-berari.html</guid>
		<description><![CDATA[&#160; Artizanul excelenţei în procedurile de preparare a berii a fost întot­deauna meşterul berar, deţinător al unor secrete indispensabile în vederea obţinerii unui produs particular şi unic. în era civilizaţiilor sumeriană şi egipteană, această profesie îmbrăca valenţe de-a dreptul mistice, dat fiind consumul extins de bere în cadrul cere­moniilor religioase. Odată cu înmulţirea fabricilor producătoare de bere, figura bera­rului a căpătat o nouă conotaţie profesională: este vorba de o meserie care cunoaşte o adevărată înflorire a adepţilor ei, de vreme ce la Hamburg, încă din 1376, numărul meşterilor berari se ridica la 457. Inainte ca băutura să fie fabricată între zidurile casei (sarcină re­zervată pe de-a întregul femeilor: este suficient să ne gândim că, până în secolul XVI, dintre obiectele de zestre ale viitoarei soţii nu puteau lipsi ustensilele pentru producerea berii) sau în interiorul unei mănăstiri, rolul meşterului berar a rămas unul de neînlocuit, raportul dintre producător şi produs menţinându-se extrem de strâns. Abia în secolul XIX, atunci când procedeul pasteurizării a permis producţia industrială a berii pe scară largă, imaginea meşterului berar a început să înregistreze o scădere de însemnătate. Dar nu pentru mult timp, deoarece, într-un context de concurenţă acerbă, geniul şi intuiţia individului au furnizat acel [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/mesterii-berari.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea ţine la distanţă bolile de inimă</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/despre/berea-tine-la-distanta-bolile-de-inima.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/despre/berea-tine-la-distanta-bolile-de-inima.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 25 Feb 2010 12:15:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[despre]]></category>
		<category><![CDATA[boli]]></category>
		<category><![CDATA[diete]]></category>
		<category><![CDATA[inimă]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>
		<category><![CDATA[vitamine]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/despre/berea-tine-la-distanta-bolile-de-inima.html</guid>
		<description><![CDATA[&#160; Vitamina B6 este responsabilă de menţinerea normală a nivelului homocisteinei sangvine, substanţă cunoscută pentru efectele benefice în afecţiunile cardiovasculare Berea este bogată în multe dintre vitaminele de tip B, precum niacin, riboflavin (B2), pyridoxine (B6), acid folic (B9) şi Cobalamin (B12). Biodisponibilitatea acestor vitamine a fost confirmată prin cercetări care au demonstrat o absorbţie ridicată de vitamine de tip B la introducerea consumului moderat de bere în dietă. Pe lângă completarea unei diete echilibrate, vitaminele şi mineralele din bere pot avea şi alte beneficii asupra sănătăţii. Cercetări recente arată că persoanele care beau bere prezintă un risc scăzut de a suferi de boli cardiovasculare, comparativ cu cei care beau vin sau alte băuturi spirtoase. Specialiştii spun că vitamina B6 este responsabilă de menţinerea normală a nivelului homocisteinei sangvine, substanţă cunoscută pentru efectele benefice în afecţiunile cardiovasculare. De asemenea, oamenii de ştiinţă au arătat că alcoolul are un efect de subţiere a sângelui şi reduce tendinţa acestuia de a forma cheaguri, iar consumul moderat de bere este asociat cu schimbări favorabile în profilul lipidic al sângelui. Mai mult, berea este benefică pentru sănătatea sistemului osos, potrivit unui studiu britanic, publicat în Jurnalul de Cercetări Ştiinţifice asupra Alimentaţiei. Cercetarea, realizată pe [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/despre/berea-tine-la-distanta-bolile-de-inima.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Budinca din cornuri</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/budinca-din-cornuri.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/budinca-din-cornuri.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 31 Jan 2010 07:50:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>
		<category><![CDATA[batoane]]></category>
		<category><![CDATA[budinca]]></category>
		<category><![CDATA[cornuri]]></category>
		<category><![CDATA[desert]]></category>
		<category><![CDATA[esenta rom]]></category>
		<category><![CDATA[galbenusuri]]></category>
		<category><![CDATA[lapte]]></category>
		<category><![CDATA[nuca]]></category>
		<category><![CDATA[peste]]></category>
		<category><![CDATA[rom]]></category>
		<category><![CDATA[spuma]]></category>
		<category><![CDATA[stafide]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/budinca-din-cornuri.html</guid>
		<description><![CDATA[&#160; Doua comuri sau batoane cumparate se taie si se asaza intr-un vas cu pereti inaiti. 1/2 l apa se fierbe impreuna cu 2 linguri rom, 2 linguri cacao, 3 linguri zahar. Se toarna fierbinte peste comuri si se acopera vasul cu un capac. 3 galbenusuri se freaca cu 7 linguri cu zahar. 1/2 l lapte se fierbe cu 2-3 linguri faina, se amesteca impreuna cu galbenusurile si esenta rom si se toarna peste cornuri. Abusurile se bat spuma cu 12 linguri zahar, se adauga rom, se toarna peste crema, se lasa sa se raceasca si se pune la frigider. Deasupra se pun nuca taiata, stafide, alune. &#160; Pofta buna!]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/budinca-din-cornuri.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea &#8211; de la prohibiţie la mileniul al treilea</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-la-prohibitie-la-mileniul-al-treilea.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-la-prohibitie-la-mileniul-al-treilea.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Nov 2009 17:49:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[irlanda]]></category>
		<category><![CDATA[lapte]]></category>
		<category><![CDATA[whisky]]></category>
		<category><![CDATA[zer]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-la-prohibitie-la-mileniul-al-treilea.html</guid>
		<description><![CDATA[In paralel cu tot mai ampla răspândire a băuturilor alcoolice, secolul XIX a cunoscut şi extinderea flagelului care este alcoolismul. Mai cu seamă lumea ecleziastică e sensibilă la această proble­matică, organizând campanii împotri­va consumului de alcool şi solicitând instituirea unei legislaţii restrictive. In anul 1853, în Scoţia, urmată de Irlanda şi Ţara Galilor, a fost interzis consumul de băuturi alcoolice duminica. Indată după Primul Război Mondial, nume­roase state au aprobat un cadru norma­tiv care avea ca scop un control strict al consumului de alcool şi mergea de la diminuarea drastică a programului loca­lurilor britanice până la normele absolut restrictive din Noua Zeelandă, Austra­lia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Fin­landa, Islanda şi Belgia. Vântul prohibiţionist bătea de câtva timp şi în Statele Unite, unde au fost adoptate prevederi în această privinţă. Odată cu intrarea în război împotriva Germaniei, Congresul a interzis tempo­rar producţia de alcool. Insă pofta de un pahar de bere bună sau de un păhărel de whisky este greu de înfrânat, ca să nu mai vorbim de posibilitatea dezvoltării unor afaceri înfloritoare, chiar dacă nu întru totul legale. Aşa se face că, în timp ce fabrici de bere şi distilerii erau sigi­late, în statul Minnesota ajungându-se chiar la închiderea localurilor unde [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-de-la-prohibitie-la-mileniul-al-treilea.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Noile descoperiri şi revoluţia industrială in productia de bere</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/noile-descoperiri-si-revolutia-industriala-in-productia-de-bere.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/noile-descoperiri-si-revolutia-industriala-in-productia-de-bere.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Oct 2009 13:51:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[hamei]]></category>
		<category><![CDATA[malt]]></category>
		<category><![CDATA[must]]></category>
		<category><![CDATA[orz]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/noile-descoperiri-si-revolutia-industriala-in-productia-de-bere.html</guid>
		<description><![CDATA[Aşa cum am subliniat, producţia de bere pe scară largă era strâns legată de o pro­blemă care nu putea fi rezolvată uşor, aceea a transportului. Butoaiele erau voluminoase şi grele; în plus, transferul lor de la un oraş la altul, pe drumuri de cele mai multe ori proaste, reprezenta un efort remarcabil şi chiar un risc. Atunci când producţia de bere constituia o activitate locală bine înrădăcinată, ea reuşea să-şi lărgească raza de acţiune doar în condiţiile existenţei unor dru­muri care puteau fi parcurse cu uşurinţă. De aceea, în oraşe, acolo unde piaţa de desfacere era extinsă, întreprinderile au început să fie mai mari. In absenţa unui bun bazin de potenţiali clienţi şi a unor căi de comunicaţie uşor de străbătut, era preferabilă transportarea componentelor brute ale berii (hamei, orz, malţ), lăsând prelucrarea produsului în sarcina fabrici­lor situate la destinaţie. în această fază, malţul a ajuns la mare preţ, întrucât, fiind obţinut prin prăjirea orzului şi a altor ce­reale parţial încolţite, putea fi transportat cu uşurinţă, datorită greutăţii sale reduse în Europa, producţia industrială pe scară largă a reuşit să-şi ia avântul nu­mai în proximitatea căilor de transpor uşor accesibile, cum sunt cursurile de apă. Faptul că atâţia berari se [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/noile-descoperiri-si-revolutia-industriala-in-productia-de-bere.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Josef Groll si berea pils</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/josef-groll-si-berea-pils.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/josef-groll-si-berea-pils.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 29 Sep 2009 15:56:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[apa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/josef-groll-si-berea-pils.html</guid>
		<description><![CDATA[Un concurs de întâmplări fericite a făcut ca, după câţiva ani, să ia naştere prima bere lager pils din lume. Creatorul ei a fost un anume Josef Groll, căruia locuitorii oraşului Plzen (actualmente în Republica Cehă) i-au dat în grijă un nou stabiliment, unde urma să aplice metoda fermentaţiei la temperaturi joase. Prin acest procedeu, orzul are un conţinut mai mic de protei­ne, iar apa este săracă în săruri minerale, deci moale: aceştia sunt factorii care per­mit obţinerea unei beri blonde şi netul­buri. Aşa s-a născut berea pilsner, o bere excelentă, de culoare aurie, limpede, parfumată şi cu spumă fermă, ce avea să devină în curând foarte populară. Metoda de producţie &#8211; denumită pilsen &#8211; s-a răs­pândit în scurt timp în Germania, pentru a-şi urma calea, după aceea, către restul Europei şi pentru a cuceri întreaga lume. Un rezultat scos şi mai mult în evidenţă de către industria emergentă a sticlei: paharele de sticlă au luat locul vaselor din lemn, ceramică şi metale fine, utilizate până atunci. &#160; &#160; &#160; Intr-un timp scurt, berea a devenit o băutură populară, cerută în mod constant şi produsă în tot cursul anului. Cu toate acestea, utilizarea tehnicii fermentaţiei la temperaturi joase nu permitea [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/josef-groll-si-berea-pils.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea in evul mediu</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-eviul-mediu.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-eviul-mediu.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2009 10:30:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[italia]]></category>
		<category><![CDATA[orz]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-eviul-mediu.html</guid>
		<description><![CDATA[Italia în Italia, berea a ajuns mai cu seamă ca urmare a invaziei nenumăratelor triburi de barbari, care aduceau cu ei provizii consistente şi transmiteau mai departe procedeele de fabricaţie. Primul oraş în care au fost produse cantităţi considerabile din această băutură, pe care, însă, populaţiei locale îi venea greu s-o aprecieze, dat fiind că fusese adusă de invadatori, a fost Pavia, capitala Longobardiei în secolul V. Mai ales regiunile din nordul peninsu­lei s-au aflat într-un contact mai apro­piat cu berea, a cărei producţie, spo­rind, era destinată, de cele mai multe ori, vânzării către armata de ocupaţie. Şi în Italia se producea în mănăstiri, acolo unde au fost create întotdeauna băuturi nu numai foarte bune, ci şi bogate în proprietăţi terapeutice, dato­rită acţiunii ierburilor, rădăcinilor şi bacelor, pe care călugării le cunosc în profunzime şi le cultivă cu grijă. Dacă berea era consumată fără nici o reţinere de către bărbaţi, pentru femei ea reprezenta o băutură medicamen­toasă, pe care o luau în urma unui con­trol medical. Proprietăţile sale o făceau să le fie indicată convalescenţilor, ca fortifiant, lăuzelor ca medicament auxi­liar în lactaţie şi celor care doreau o băutură aptă să favorizeze digestia sau să amelioreze circulaţia sângelui. In secolul [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-eviul-mediu.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea in Evul Mediu</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-evul-mediu.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-evul-mediu.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2009 07:12:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[aroma]]></category>
		<category><![CDATA[cereale]]></category>
		<category><![CDATA[condimente]]></category>
		<category><![CDATA[cuisoare]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[ghimbir]]></category>
		<category><![CDATA[hamei]]></category>
		<category><![CDATA[orz]]></category>
		<category><![CDATA[peste]]></category>
		<category><![CDATA[rozmarin]]></category>
		<category><![CDATA[usturoi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-evul-mediu.html</guid>
		<description><![CDATA[In Evul Mediu, producţia de bere a cres­cut mai ales în interiorul mănăstirilor, acestea reprezentând adevărate oaze de linişte în raport cu climatul turbulent care predomina în afara lor. Aici, pelerinii po­poseau şi se refăceau cu ajutorul unei băuturi nu doar plăcute şi îmbătătoare, ci în primul rând sigure. Fierberea mustului de cereale şi fermentaţia alcoolică ulte­rioară contribuiau, în fapt, la eliminarea principalelor riscuri de contaminare (într-un mod eficace, chiar dacă în epocă rămânea încă un mister). Călugării expe­rimentau reţete în căutarea celor mai ale­se beri, dar şi călugăriţele aveau, printre sarcinile lor manuale, producerea de bere, care era, parţial, destinată consumului de către bolnavi şi pelerini. Chiar dacă mai multe cereale ar fi putut fi utilizate pentru fabricarea berii, preferată era utilizarea orzului, datorită uşurinţei cu care acesta se transformă în malţ şi conţinutului ridicat de zaharuri, care se transformă ulterior în alcool. In Evul Mediu a fost introdus &#8211; amănunt extrem de important &#8211; un nou ingredient: hame­iul, cu aroma lui amară specifică. Utiliza­rea hameiului a luat avânt la comunităţile religioase din Europa Centrală, nu neapă­rat datorită gustului, cât proprietăţilor de conservare ale acestei plante. încă din cele mai vechi timpuri, pentru a da aromă berii se foloseau [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/berea-in-evul-mediu.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria berii</title>
		<link>http://www.restaurantedelux.ro/bere/istoria-berii.html</link>
		<comments>http://www.restaurantedelux.ro/bere/istoria-berii.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 07 Sep 2009 11:35:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>clau</dc:creator>
				<category><![CDATA[bere]]></category>
		<category><![CDATA[boi]]></category>
		<category><![CDATA[lapte]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.restaurantedelux.ro/bucatarie/istoria-berii.html</guid>
		<description><![CDATA[Berea la egipteni şi la babilonieni La egipteni (începând cam de la anul 3.000 î.C.), berea a avut o importanţă şi o răspândire majore. Se credea că des­coperirea ei se datora zeului Ra, care le dăruise oamenilor berea. Supuşii farao­nilor erau obişnuiţi încă din copilărie s-o consume, berea fiind considerată deopotrivă aliment şi băutură cu pro­prietăţi terapeutice. Femeile însărcina­te recurgeau la bere pentru a-i închina libaţii zeiţei Ernenunet, care urma să le ofere lapte din abundenţă în perioada alăptatului. Dacă mamele nu aveau su­ficient lapte, se obişnuia să li se admi­nistreze copiilor, în perioada înţărcării, bere cu concentraţie alcoolică scăzută sau diluată cu apă şi miere. în cadrul unei ceremonii de iniţiere, copiii mai măricei primeau o mică amforă, menită să reprezinte cantitatea zilnică de bere care le era permisă. Egiptenii, precum babilonienii, folo­seau berea pentru a obţine bunăvoinţa divinităţilor: lui Osiris, de exemplu, i se ofereau: o mie de pâini, o mie de căni de bere, o mie de boi şi o mie de gâşte. Berea avea şi o semnificaţie religioasă şi ritualică: era consumată în timpul funeraliilor, pentru a celebra virtuţile defunctului, şi oferită divinităţii, pentru a-i garanta odihnă liniştită celui trecut în lumea de dincolo. Se pare [...]]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.restaurantedelux.ro/bere/istoria-berii.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

